O audiere în Parlamentul European pe tema justiției din România a pus degetul pe „rana națională”: „Parlamentarii români se apără unii pe alții și chiar împiedică anchetele”. Kovesi: „MCV trebuie să continue”

Comisia pentru Control Bugetar (CONT) a Parlamentului European a organizat, marți, o audiere privind implementarea reformelor din Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) în Bulgaria și România, raportor fiind europarlamentarul Monica Macovei. La dezbateri au fost prezenți și ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, și șefa Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, care au încercat să laude eforturile României în reforma sistemului judiciar.

În timp ce Cazanciuc a precizat că această reformă s-a încheiat, acum fiind, mai degrabă, în etapa de consolidare, Kovesi a vorbit despre necesitatea păstrării raportului MCV și de sprijinul partenerilor pentru a lupta, în continuare, împotriva corupției.

De altfel, șefa DNA a amintit și de tentativele de modificare a legislației, astfel încât procesul de anchetare să fie îngreunat, demersuri care au eșuat, pe fondul reacțiilor negative venite atât din partea societății civile, cât și din partea oficialilor europeni.

La rândul lor, reprezentantele Comisiei Europene și Parlamentului European, Catherine Bay și Ingeborg Grassle, au precizat că, într-adevăr, începând cu anul 2007, România a făcut progrese vizibile în ce privește combaterea corupției, însă că reforma trebuie continuată. Mai mult, Grassle a început dezbaterile chiar cu date statistice nu tocmai îmbucurătoare. „România era pe locul 69 în 2007, iar în 2015 este tot pe 69. Stârnește întrebarea ce am realizat de fapt?”, președinta Comisiei pentru Control Bugetar din PE.

Cel mai dur mesaj a fost transmis de fostul procuror-șef din Irlanda și fost membru al Comisiei de la Veneția, James Hamilton, care a spus, în repetate rânduri, că politicienii din România încă vor să împiedice anchetele.

„Probleme încă există la nivelul sistemului politic și lipsa voinței politice. Parlamentarii se apără unii pe alții și chiar împiedică anchetele penale. Problemele vin direct de la surse politice. Există oameni care au interesul să continue acest sistem pentru a proteja sistemul politic”, a spus Hamilton.

Afirmațiile sale au stârnit și polemici, mai ales în rândul eurodeputaților români din familia Socialiștilor. Aceștia l-au acuzat pe James Hamilton, printre altele, că folosește informații „folclorice”. în plus, socialiștii români au exprimat dorința ca România să iasă de sub MCV.

La rândul lor, europarlamentarii români din ALDE și PPE au ținut, mai degrabă, să precizeze că MCV a fost cel mai important factor în lupta anticorupției. Euroalesul Cristian Preda i-a atras atenția lui Robert Cazanciuc, de faptul că reforma justiției încă nu s-a terminat, așa cum a spus la începutul audierii, iar Marian-Jean Marinescu a vorbit despre faptul că România este pregătită să intre în spațiul Schengen.

În final, când oricum timpul destinat dezbaterii pe România se terminase, după repetate schimburi de replici între europarlamentarii români, președinta Comisiei pentru Control Bugetar a fost nevoită nu doar să le atragă atenția, ci chiar să-i invite să-și continue discuțiile în afara sălii.

gândul a transmis LIVE TEXT cele mai importante declarații:

UPDATE 18.07: Dezbaterea privind România a luat sfârșit.

UPDATE 18.05 Monica Macovei, către europarlamentarii PSD din sală: „Dacă vrem ca România să intre în Schengen, haideți să ne luptăm cu corupția. De neintrarea în Schengen este responsabilă clasa politică care a votat așa în cazul ridicării imunității parlamentare. Dacă partidul din care faceți parte nu vota așa cum a votat…”.

„Dincolo de cercetările penale, este foarte important și extrem de necesar și urgent să confiscăm banii. Când aveți de gând, domnule ministru Cazanciuc și domnule ministru bulgar să transpuneți directiva privind confiscarea averilor?”.

UPDATE 17.48 Catherine Day: „Nu văd nicio legătură între MCV și Schengen, însă Comisia nu poate să prevaleze ce fac statele membre. Noi am fost consecvenți în poziția noastră, dar nu putem convinge statele membre să aibă aceeași părere”.

„Scopul MCV este să aducă sistemele juridice din România și Bulgaria la nivelul minim din celelalte state membre. Este adevărat că în toate statele membre există corupție, însă diferența este că în celelalte state membre există sisteme juridice funcționale care identifică aceste elemente de corupție când apar”.

UPDATE 17:18 James Hamilton, fost procuror-șef în Irlanda, fost membru al Comisiei de la Veneția: „Probleme încă există la nivelul sistemului politic și lipsa voinței politice. Parlamentarii se apără unii pe alții și chiar împiedică anchetele penale. România ar trebui să se gândească serios să pună în aplicare recomandările Comisiei de la Veneția privind imunitatea parlamentară. Parlamentarii trebuie să găsească mijloace de a se supune hotărârilor CCR. Deși Înalta Curte a spus că un senator e incompatibil, Parlamentul nici până acum nu a luat act (n.r. – Akos Mora, fost senator PNL, a demisionat în noiembrie 2014). Este o încalcare gravă a statului de drept din partea Parlamentului român. Problemele vin direct de la surse politice. Există oameni care au interesul să continue acest sistem pentru a proteja sistemul politic”.

UPDATE 16:58 Laura Codruța Kovesi: „În România, corupția a reprezentat o problemă sistemică între oameni de afaceri, politicieni și funcționari publici. Statul a încercat să ofere răspunsuri corecte.[…]Comparația cu alte state nu ne ajută foarte mult din cauza diferențelor de sistem juridic. Asigurarea resurselor este esențială pentru a funcționa. Așa cum vă puteți imagina, ofensiva DNA a avut efecte semnificative. Investigațiile efectuate au fost bine primite de societate. MCV a avut rolul unui observator obiectiv al progreselor înregistrate de România. Rolul MCV este indiscutabil și în lipsa lui reforma sistemului judiciar nu ar fi avut amploarea pe care a avut-o. DNA va continua cu aceeași rigoare respectarea legii. Contăm pe sprijinul partenerilor noștri privim cu încredere spre partenerii internaționali”. Șefa DNA a amintit și de tentativele de modificare a legislației „prin restrângerea instrumentelor folosite de procurori sau prin refuzul de a ridica imunitatea politicienilor acuzați de infracțiuni de corupție”. „MCV a fost un instrument extrem de util în obținerea unor progrese în sistemul de justiție. Având în vedere aceste premise, cred că acest mecanism trebuie să continue”, a mai spus Kovesi.

UPDATE 16:46 Robert Cazanciuc: „România nu mai are nevoie să fie în defensivă pe acest subiect. Am perceput colaborarea cu reprezentanții comisiei ca pe un parteneriat. După numeroase rapoarte, putem spune că vorbim despre o justiție cu mult îmbunătățită. Mă bucur că putem vorbi azi, cu fruntea sus, despre justiția din România. Au fost și cazuri în care ritmul reformelor nu a fost cel așteptat. Obiectivul primordial a fost combaterea eficientă a corupției. MCV ne-a imprimat rigoare. Ultimul raport, în ianuarie, a fost al doilea consecutiv care remarcă un stadiu avansat. Pentru noi a fost un semnal foarte puternic. Am depășit etapa reformei sistemului judiciar și acum consolidăm sistemul”.

UPDATE 16:45 Monica Macovei, raportor: „Dacă acest mencanism nu exista, azi, în România nu am mai avea DNA, o instituție de foarte mare succes. Își face treaba, anchetează magistrați, judecători, procurori, politicieni. Ideea MCV-ului, care i-a ajutat pe politicieni și practicieni care au vrut să facă reforma justiției. Rapoartele MCV au fost foarte mediatizate și foarte importante și au dus numai la schimbări în bine. Cei care vor să scape de MCV să se oprească pentru că populația nu vrea acest lucru”.

UPDATE 16:40 Catherine Day: „Dacă ne uităm la cei opt ani, vedem un progres clar, chiar dacă progresul nu s-a încheiat. MCV a dovedit că este un stimulent eficient pentru reforme și a avut un impact tangibil. Aș vrea să le aduc un omagiu oamenilor curajoși din ambele state, care au fost dispuși să-și asume riscuri și să facă schimbări de durată. Recomandările noastre se îndreaptă, în special, către guvernele celor două state, dar și către celelalte instituții relevante. România a făcut progrese și a dat semne de durabilitate și sustenabilitate. Vrem să vedem rezultatele instituțiilor legate de corupție. În raportul nostru, arătăm clar că, în 2015, vor exista o serie de teste importante, niște numiri-cheie, cum ar fi șeful ANI. Vrem să lucrăm împreună cu autoritățile pentru a ajunge la un nivel bun. Considerăm că de asta este nevoie pentru ambele state pentru ca ele să-și încheie călătoria de durată. MCV a reprezentat un sprijin important în procesul de combatere a corupției și dorim ca acesta să se finalizeze”.

UPDATE 16:15 Președinta Comisiei pentru Control Bugetar din PE, Ingeborg Grassle, a explicat, în deschiderea audierii, că Bulgaria a făcut mari progrese în ultimii ani în Indexul Transparency international cu privire la corupție, dar apoi a făcut pași înapoi. „România era pe locul 69 în 2007, iar în 2015 este tot pe 69. Stârnește întrebarea ce am realizat de fapt?”, a punctat eurodeputata.

Cum ne-am ales cu MCV

Aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană în 2007 s-a făcut fără ca cele două țări să fi întrunit toate condițiile necesare (spre exemplu: lupta anticorupție, în cazul României; combaterea crimei organizate, în cazul Bulgariei). Acesta a fost motivul pentru care, în loc să amâne extinderea UE, statele membre au creat un nou instrument, un mecanism post-aderare pentru România și Bulgaria.

Concret, Comisia Europeană a creat acest Mecanism de cooperare și verificare prin Decizia 2006/928CE din 13 decembrie 2006, tocmai pentru a accelera progresele celor două țări în domeniile vizate. Așa a apărut Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV). În pofida luptelor politice purtate în jurul acestui instrument de-a lungul anilor, este incontestabilă contribuția sa la reformele din România și Bulgaria, spun experții și membrii sistemului judiciar.

„Înainte de 2007, Comisia Europeană nu a recomandat o amânare a aderării, dar a creat un nou mecanism post-aderare pentru România și Bulgaria, așa-numitul „mecanism pentru cooperare și verificare”. Acest mecanism era menit să asigure că cele două țări vor continua reformele după aderare. Dacă nu reușeau acest lucru, Comisia menținea opțiunea de a activa clauza de salvgardare. Existau două clauze pentru România: una pentru agricultură și a doua pentru reforma judiciară și anticorupție. Odată activată clauza de salvgardare, statele membre nu erau obligate să recunoască deciziile judecătorești din România. Comisia Europeană a stabilit patru obiective de referință pentru a evalua progresele României în reforma judiciară, trei dintre acestea referindu-se la necesitatea de a continua eforturile anticorupție”, explică CRPE, într-o analiză a MCV, publicată în 2010.

În ultima perioadă însă, mai mulți politicieni români, inclusiv șeful statului, au declarat că MCV ar trebui ridicat.

Pe 29 ianuarie, în cadrul discursului susținut la întâlnirea cu ambasadorii acreditați la București, președintele Klaus Iohannis s-a referit la monitorizarea MCV, apreciind că rapoartele succesive pozitive reprezintă o recunoaștere „a eforturilor de consolidare internă pe toate planurile: combaterea corupției, funcționarea instituțiilor, creșterea transparenței și a predictibilității”.

„Suntem convinși să vor fi urmați pe mai departe pași drepți, corecți pentru a începe procesul de phasing out al MCV pentru România”, a afirmat Klaus Iohannis.

Pe de altă parte, 73% dintre români și 78% dintre bulgari doresc ca MCV să continue până când țările lor ajung „la standarde comparabile cu cele ale altor state membre”, potrivit unui Eurobarometru publicat pe 27 ianuarie.

România și Bulgaria sunt singurele țări din cadrul Uniunii Europene cărora li se aplică MCV.